duminică, 28 decembrie 2014

PLUG – 2015


  AHO, AHO,  STIMATI VRANCENI,
SI VOI MANDRI JITIENI,
CU TIGANI AMESTECATI,
 STATI PUTIN NU MAI MANATI,
SI CUVANTUL MI-A SCULTATI.
C-AM VENIT SA VA URAM
SI DIN CURTE NU PLECAM
PLUGUL  IN BRAZDA IL BAGAM,
SI  ARAM, ARAM, ARAM,
DUPA CARE SEMANAM.
DE MERGE BINE TRACTORUL
VREM SA SI GRAPAM OGORUL
CLOPOTEI  SI ZURGALAI,
PORNITI PLUGUL MAI FLACAI HAI HAI !!!

SI-AM VENIT FRATE CU FRATE SI MAI PROSTI SI MAI CU CARTE,
SA VA SPUNEM PLUGUSORUL
SA  AUDA TOT POPORUL
MAGHIAR, TURC, ROMAN, TIGAN ,
PA-N LA ULTIMUL VRANCEAN.
CACI ANU IN CURS  SA TERMINAT
SI MULTE S-AU MAI INTAMPLAT.
SENATORI SI DEPUTATI,
OAMENI MARI PRIVATIZATI,
AU FOST  TAICA  ARESTATI,
DE SOTII AU FOST LASATI,
MINISTRI  CU IMUNITATE
SI  BRATELE INCATUSATE,
CU  FETELE  ACOPERITE
SI  MASINI BINE  PAZITE,
SUNT CHEMATI  LA DNA
SA-SI DEA DECLARATIA,
SI SA DEA CU SUBSEMNATUL
CUM AU PAGUBIT  EI  STATUL.
CLOPOTEI SI ZURGALAI
POCNITI DIN BICE FLACAI, HAI, HAI !!!

DE 25 DE ANI DE ZILE
SA UMPLUT TARA DE VILE,
HOTELURI CU MARI PISCINE
CU PROSTITUATE FINE,
SI LE VINDE LA STRAINI
PE VALUTA ORI PE MASINI.
CORUP FETELE DIN SCOALA
 LE TREC GRANITA AFARA,
LE CAZEAZEALA HOTELE
SI FAC MARI AVERI CU ELE,
FETELE SUNT IZOLATE
BATUTE  SI  MUTILATE,
DE NU FAC CE LI SE SPUN
ARUNCATE  SUNT  PE  DRUM.
DOAMNE, DOAMNE,  CERESTATE,
FA-NE TU DREPTATE IN TOATE,
CA ASA NU SE MAI POATE.
PEDEPSESTE-I PE PAGANI
CARE NE VAND LA STRAINI,
CLOPOTEI CU ZURGALAI, POCNITI DIN BICE FLACAI, HAI HAI  !!!

FRUNZA VERDE MATOSTAT
DOAMNE MULT S-A MAI FURAT,
DE LA DRUMUL  ASFALTAT.
DE LA SALILE DE SPORT
LA FAIMOSUL MAICROSOFT.
IN URMA CU 1O ANI,
S-A SCULAT MAI AN, BASESCU TRAIAN,
 SI S-A URCAT  INTRUN MERTAN,
IAR CA OM MARE IN STAT
MANDRU- N SCARI SA RIDICAT.
PESTE TARA SA UITAT,
SA CUMPERE UN LOC CURAT
DE ARAT SI SEMANAT.
MULT  PE GANDURI N-A MAI STAT,
TEREN BUN A CUMPARAT,
DE LA NANA DINTR-UN SAT , LOC MANOS  RETROCEDAT
DE LA BATRANII DIN SAT.
DE-A PLATIT,  S-AU E HOTIE,
DUMNEZEU SOIMANU STIE  SI CU CEI DIN PRIMARIE.
CLOPOTEI  SI  ZURGALAI
MANATI  PLUGUL  MAI FLACAI, HAI HAI !!!

FRUNZA VERDE DE MOHOR
BLESTEMATUL  DE  POPOR,
LA  ALES CONDUCATOR .
A CREZUT CA-I OM CURAT,
N-ARE GANDURI DE FURAT,
DOAMNE  RAU NE-AM INSELAT.
VIATA -I  GREA SI FOARTE ASPRA,
IAR  COCOSUL FARA CREASTA,
CU PUIUTUL DIN COTEATA
SI GAINA DIN CUIBAR,
A FURAT PREA MULTI DOLARI.
GAINA CU PULPE  FINE,
CU DOLARI , LIRE STERLINE.
S-A PLIMBAT  PRIN TARI STRAINE
CA SA CUMPERE GENTUTE,
CHILOTEI, PANTOFI, GHETUTE.
DECLARA CA NU-I NIMICA,
CA  A  FOST SI DOAMNA  BICA.
SI  ASA A FOST SA FIE,
SE STIU DIN COPILARIE.
VULPOIUL DIN VIZUINA,
MANIOS  VREA S-O SUSTINA
PE MANDRUTA LUI GAINA,
CA EA NARE NICI- O VINA.
CA S-A PLIMBAT PRIN  PARIS,
PRIN MAGAZINE DE LUX.
SI- A AVUT  WIKEND  DE VIS,
NU-I NIMICA  COMPROMIS.
PE TOTI NE-A  DEZAMAGIT,
CE-A  PROMIS N-A MAI FACUT.
MAFIA  MULT  A CRESCUT,
S-AU FORMAT CLANURI DE HOTI,
UMBLA NOAPTEA PE LA PORTI,
PE LA PORTI SI PE LA VILE,
SA FURE MASINI STRAINE.
CLOPOTEI SI  ZURGALAI TRAGETI PLUGUL  MAI  FLACAI , HAI , HAI !!!

DOAMNE  SFINTE, DOAMNE SFINTE,
DAI LA  NOUL PRESEDINTE,
GANDURI BUNE, MULTA MINTE ,
NU CA CELUI DINAINTE.
 SA FIE IMPACIUITOR,
LA ACESTA BRAV POPOR.
PADURI, MOSII  RETROCEDATE,
INAPOI SA FIE DATE,
LA STAT IN PROPRIETATE.
REBE  MIC SI REBE  MARE,
AU LUAT SI EI CEVA HECTARE,
DE LA REGELE CEL MARE.
BAIETII  DESTEPTI  DIN TARA,
ENERGIA O  FURARA,
DIN TOAMNA PAN IN PRIMAVARA,
O SCUMPI  A  4 - A OARA.
ASA E IN DEMOCRATIE
PATRU  MIE  UNA  TIE.
STIMATA SI FRUMOASA GAZDA,
NOI AM SCOS PLUGU DIN BRAZDA
C -AM TERMINAT DE ARAT,
DE GRAPAT SI SEMANAT,
SI MAI AVEM MULT DE UMBLAT…
PAMANTU-I FOARTE INGHETAT.
CLOPOTEI  SI ZURGALAI  POCNITI  DIN BICE  FLACAI , HAI , HAI !!!

IOHANNIS  CAT  E  DE MARE,
DE LA PLUG CERE MANCARE.
DE LA PLUG SI DE LA SAPA,
POPORUL  MANCARE  ASTEAPTA.
SA NE RUGAM LA DOMNUL SFANT,
PACE SA DEA PE PAMANT.
SA NE DEIE SANATATE,
IN CASA S-AVEM DE TOATE.
LA PARINTII BATRANEI,
DA-LE  DOASMNE NEPOTEI.
CUMINTEI, FRUMOSI, VOIOSI
SI  SA  FIE  SANATOSI,
PLOI  CURATE  LA PAMANT,
SA SE FACA GRAU MAI MULT.
SENATORI SI DEPUTATI,
OPRITIVA,  NU MAI FURATI.
ALUNGATI  HOTII  DIN TARA,
PE E SCROCI SA- I DATI  AFARA.
VOTATI UN GUVERN CINSTIT ,
SI NU UNUL MITUIT.
CU NOUL CONDUCATOR,
FACETI BINE  LA POPOR.
DE- O  VENI BINELE -N  TARA,
VA  VOTAM SI- A  2- A OARA.
CLOPOTEI CU ZURGALAI,
OPRITI PLUGU MAI FLACAI, HAI, HAI !!!


Radu Neacşu, sat Cerbu, com. Jitia.

duminică, 4 mai 2014

Regal etno-folcloric la Jitia



Sâmbătă 3 mai 2014, la Jitia s-a desfăşurat şezătoarea  „Datini, joc și voie bună”, în cadrul proiectului interjudeţean  „Jitia izvor de tradiţie şi folclor“. Evenimentul a fost un adevărat regal etno-folcloric, organizat de revista Infozone Brăila, Şcoala Gimnazială Jitia, Primăria comunei Jitia şi Căminul Cultural Jitia.
Evenimentul a debutat cu o paradă a costumelor populare, în centrul comunei Jitia şi degustarea unor produse culinare tradiţionale din partea locului.


 În jurul amiezii, participanţii îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, au urcat în Poiana Negari unde se află amplasată scena în aer liber. Timpul a fost de partea organizatorilor, astfel încât toţi cei prezenţi s-au putut bucura din plin de cadrul natural excepţional şi aerul ozonat de munte.


Pe scenă au evoluat:  Ansamblul Folcloric „Chindia”  al comunei gazdă Jitia, jud. Vrancea,  Ansamblul Folcloric „Vulturaşul” din Mircea Vodă, jud. Brăila, Ansamblul „Strugurelul al Şcolii Gimnaziale Bordeşti, Grupul Vocal al Colegiului Naţional „Al. Ioan Cuza” Focşani, jud. Vrancea,  jud. Vrancea; Ansamblul „Cununiţa satului” din Lieşti, jud. Galaţi,  formaţiile de dansuri „Floricelele de munte” şi „Dorul Ciobănaşului” de la  Şcoala Gimnazială „Regina Maria” Vintileasca,  jud. Vrancea,  Ansamblul „Spicul” din comuna Siliştea, jud. Brăila, Asamblul de la Şcoala Gimnazială Tîmboeşti,  jud. Vrancea, Ansamblul „Altona” din comuna Cerna, jud. Tulcea, Ansmblul de la Şcoala Gimnazială Chiojdeni, Ansamblul  „Româncuţa” din Cumpăna,  jud. Constanţa, Ansamblul  „Floricica” din Gropeni, jud. Brăila, Ansamblul Şcolii Gimnaziale Nistoreşti, jud. Vrancea, Ansamblul „Sânzienele al Liceului Teoretic „Grigore Gheba” Dumitreşti jud. Vrancea.


            Activitatea a avut ca principal obiectiv păstrarea promovarea și reînvierea tradițiilor, obiceiurilor, meșteșugurilor și valorilor culturale din Jitia. În apropierea scenei a fost organizat un stand, unde meşteşugarii locali au putut expune obiecte de artă populară precum: ouă încondeiate, cusături trdiţionale, opnci din piele, butoaie de stejar, şindrile de brad.


Spectacolul s-a încheiat seara târziu, cu o horă a satului şi un frumos foc de tabră.



Sorin Pantelimon


duminică, 2 februarie 2014

Peisaje de iarna - 2014



                Depresiunea “Între Râmnice” se află în partea de sud-est a României, având o suprafaţă de 66,7 Km2. Lungimea este de 14,5 km, iar lăţimea de 3,2 km în nord, 6,3 km în centru şi 4,3 km în sud. Din punct de vedere al organizării administrative, peste depresiunea “Între Râmnice” se suprapun în mare parte, comunele Jitia şi Vintileasca din judeţul Vrancea, şi comuna Bisoca din judeţul Buzău. Populaţia celor 3 comune adunată împreună, este de cca. 7000 de locuitori.
               
               Este o depresiune subcarpatică situată la poalele sudice ale Munţilor Vrancei, din Curbura Carpaţilor, care se dezvoltată în bazinul superior al râului Râmnicu Sărat şi al afluenţilor săi, Sărăţelul şi Râmnicelul.
               Aşezată la o răscruce geografică şi istorică, teritoriul acestei zone depresionare a constituit un punct de legătură între munte şi câmpie, între zone etnografice şi folclorice ca cele de pe Valea Râmnicului, Ţara Bârsei, Covasna, Vrancea şi Buzău.























              Valea Râmnicului traversează depresiunea pe o direcţie oblică şi pe o distanţă de 11 km. Ea şi-a creat aici 10 nivele de terasă, cu o mai bună reprezentare a celor de-a opta şi a noua (160-170m, respectiv 190-220m).






                 Mai trebuie menţionat faptul că această zonă face parte din “regiunea seismică Vrancea”, cea mai activă regiune seismică a ţării. Vrancea este un focar de cutremure adânci, care prin persistenţa şi izolarea lor, nu-şi gasesc perechea decât într-un singur punct similar din Munţii Hindu-Kuş din Afganistan. 






             Pătrunzând ca un golf înspre munte, bazinul Râmnicului Sărat a ușurat comunicarea (legătura) între așezările de munte și cele de câmpie.  Valea Râmnicului a fost în trecut unul dintre vadurile transhumanţei, folosite de ciobanii din Ţara Bârsei şi Covasna, care coborau cu turmele la iernat în bălţile Dunărene. 






                Relieful potrivit de înalt, având culmi domoale, peste care râul Râmnic a creat o vale largă cu terase, constituie un cadru – suport favorabil activității umane. O vegetație bogată și variată, resurse de sare și păcură, iată doar câteva argumente în favoarea locuirii din timpuri străvechi a Depresiunii ”Între Râmnice”.






Așezată într-un cadru natural deosebit, Alexandru Odobescu a zugrăvit-o în cartea „Pseudokineghetikos”. Venind dinspre Buzău scriitorul se oprește pe culmile Bisocii, fascinat de priveliştea ce i se desfăşura dinaintea ochilor : “ sub aceste muchii pamântul se lasă la vale în costişe si pripoare gradate până se cufundă în jgheaburile mult umbrite ale Râmnicului și Râmnicelului” şi recunoaşte că nu se putea desprinde de aceste privelişti  “ce oraşenilor le este dat arareori a le vedea”. La fel de bine surprinde natura locurilor și Alecsandru Vlahuţă în ”România Pitorească ”prin 1900. Venind dinspre mănăstirea Găvanu, jud. Buzău, ajunge “în mareaţa spintecătură a Râmnicului. Acolo, valea se deschide ca o carte. Pe malurile revărsate, se înfig gospodării casuţe rare, fâneţe îngrădite cu leaţuri, fâşioare de livezi prinse în clinuri înguste, gata să pornească şi să curgă in râpă”.

           Sorin Pantelimon