marți, 21 august 2012
duminică, 5 august 2012
Schitul Muntioru serbează pe 6 august hramul bisericii
"Şi pe când se
ruga, deodată, faţa Sa deveni o alta, Se schimba şi sclipi ca soarele, în timp
ce hainele Sale deveniră strălucitoare, de un alb scânteietor, cum nu poate
înălbi pe pământ înălbitorul"
(Marcu 9, 3).
Complexul monahal este situat în poiana largă, pe
Plaiul Muntiorului, deschisă în pădurea bătrână de amestec şi are ca element
dominant biserica Schitului cu hramul “Schimbarea la Față”.
Acces: din Ramnicu Sarat, localitate situata pe DN 2/E 85,
spre NV, DJ 203H până la Buda; DJ 220, DJ 204L; DN 2N de la Dumitreşti la Jitia
şi DN 2R pâna la Vintileasca (45 km).
Egumen: protos. Macarie Besliu;
Adresa: com. Vintileasca, 627425, jud. Vrancea
Sorin Pantelimon
sâmbătă, 4 august 2012
Festivalurile folclorice, manifestări ale tradiţiilor şi datinilor strămoşeşti
Depresiunea „Între Râmnice” , situată pe cursul superior al râului Râmnicu
Sărat, este o zonă de interferenţă a celor trei provincii istorice româneşti:
Moldova, Transilvania şi Ţara Românească, care aparţine zonei etnografice a
Râmnicului Sărat, regiunea Muntenia.
Administrativ,
depresiunea “Între Râmnice” se
împarte între comunele Jitia şi Vintileasca din judeţul Vrancea, şi comuna
Bisoca din judeţul Buzău. Oamenii acestor locuri au păstrat o identitate
culturală proprie, bine delimitată, asigurată de coordonatele spirituale ale
poporului român: credinţa, limba, folclorul cu obiceiurile şi tradiţiile
specifice, care dăinuiesc de veacuri. Elementele de influienţă care au pătruns
în acest spaţiu, din zonele etnografice vecine: Covasna, Vrancea şi Buzău, au
fost asimilate şi integrate în creaţia populară proprie.
În comunele de munte care
se suprapun peste depresiunea subcarpatică ,,Între
Râmnice”, au loc în fiecare vară festivaluri folclorice, la care participă
locuitorii satelor din zonă, precum şi invitaţi de valoare din comunele
judeţelor Vrancea şi Buzău. Astfel de festivaluri au loc în iunie la
Vintileasca (Rusalii) şi în august la Jitia şi Bisoca (19 august).
Cele trei localităţi formează “triunghiul
de aur” al culturii populare tradiţionale din zona
etnografică Râmnicu Sărat.
Aceste evenimente culturale contribuie la
perpetuarea portului şi dansului popular din acest spaţiu mioritic. Ele se
desfăşoară sub forma unor sărbători câmpeneşti, într-un cadru natural şi
peisagistic deosebit, alături de activităţile comerciale specifice. Pe scenă
evoluează solişti de muzică populară şi formaţii de dansuri tradiţionale din
comunele menţionate, dar şi invitaţi din alte localităţi.
Întotdeauna organizatorii au grijă să aducă “invitaţi speciali”, dintre numele consacrate ale folclorului
naţional românesc.
La aceste
manifestări se remarcă costumul popular, numit aici „naţional”, foarte apreciat de specialiştii etnografi. Acesta este
confecţionat în totalitate cu materiale obţinute în gospodăria proprie, de
către femeile satelor. Toate etapele prin care se obţin aceste “bijuterii vestimentare” se desfăşoară
manual, cu ustensile mai mult sau mai puţin evoluate. În ce priveşte dansurile
şi cântecele populare, putem afirma cu certitudine că în acestă zonă s-au
păstrat versiuni folclorice păstoreşti primitive, de o valoare estetică
superioară. Amintim aici ansamblul “Dorul Ciobănaşului” din Vintileasca, ansamblul ,,Chindia,, din Jitia, precum şi “piesa de rezistenţă”a întregii zone
etnografice Râmnicu Sărat, formaţia de dansuri bărbăteşti “Brâul de la Jitia”. Acest dans popular, pe care îl moştenim de la
strămoşii noştri daci, poate oricând să concureze pe scenele internaţionale cu
“Dansul Căluşarilor“ sau “Kazaciok-ul”.
Festivalurile folclorice de
pe valea Râmnicului Sărat, merită toată grija şi sprijinul autorităţilor locale
şi centrale. Ele oglindesc modul de gândire şi de comportament a comunităţii
noastre. De aceea, ele trebuie să fie păstrate, cunoscute şi respectate, ca
orice document care ne atestă originea.
Sorin
Pantelimon
Abonați-vă la:
Postări (Atom)