Popularizează oameni şi locuri din Depresiunea "Între Râmnice" sau Bisoca - Jitia - Neculele, situată în subcarpaţii curburii, pe valea râului Râmnicu Sărat.
marți, 19 aprilie 2016
luni, 18 aprilie 2016
LANSAREA PROIECTULUI ”NOI SUNTEM JITIA!”
Duminică 17 aprilie 2016, Școala Gimnazială
Jitia a lansat oficial proiectul de dezvoltare comunitară ”Noi suntem Jitia!”.
Obiceiurile,
tradiţiile, reprezintă pagina nescrisă a istoriei care oglindeşte modul de a
gândi şi a se comporta a unei comunităţi. Din această cauză, ele trebuie să fie
păstrate, cunoscute şi respectate, ca orice document care ne atestă originea.
Pierzând
datinile ne-am înstrăina sufletul şi credinţa strămoşească. Apărându-le şi
transmiţându-le mai departe, ne apărăm trecutul şi pe el putem construi un
viitor mai bun pentru comunitatea noastră.
Acest proiect l-am
pornit din nevoia păstrării și valorificării tradițiilor locale, elemente ce
reprezintă cartea de identitate a comunității noastre. Meșterii populari au
îmbătrânit, iar interesul pentru produsele lor este tot mai scăzut. Acum e
momentul să revigorăm comunitatea, de jos în sus, prin valorificarea economică
și socială a tradițiilor și meșteșugurilor moștenite. În cadrul acestor
activități, o să creem o punte de legătură între trecut și prezent, prin
aducerea laolaltă al meșterilor populari și a elevilor.
În cadrul
proiectului copiii vor fi iniţiaţi în tainele ţesutului, cusutului cămăşilor
populare, împletit, croşetat, încondeiat ouă, confecţionare opinci, flori
pentru bradul de nuntă, confecţionarea măştilor.
Proiectul se
derulează în perioada martie – august 2016
și este sponsorizat de Fundația
PACT, cu susținerea financiară a OMV Petrom, în cadrul programului de finanțare
” Idei din Țara lui Andrei ”.
Inițiator proiect,
Prof. Sorin Pantelimon
marți, 15 martie 2016
~Noi suntem Jitia!~
Proiectul ”Noi suntem
Jitia!” a fost depus spre finanțare în cadrul competiției Idei în Țara lui
Andrei, secțiunea Dezvoltare comunitară și a fost declarat câstigător în urma
voturilor publicului și a punctajului juriului competiției ( locul 3 din 86 de
proiecte înscrise la această categorie ) !
Perioada – martie – august 2016
Scopul proiectului
: dezvoltarea spiritului antreprenorial rural și al creșterii implicării în dezvoltarea
comunității locale a unui grup de copii, tineri și adulți din comuna Jitia, diversificarea activităților propuse
elevilor din comuna Jitia.
Obiectivele
proiectului :
Ø
dezvoltarea creativitătii și îmbunătățirea
competențelor în domeniile confecționat măști și opinci, țesături/cusături, încondeiat
ouă - prin derularea de ateliere
Ø
promovarea și păstrarea valorilor populare rurale
prin înființarea unui mini-muzeu cu obiecte specifice
Ø
creșterea stimei de sine, antrepenoriale, lucru în
echipă ca urmare a unor traininguri aplicate în 6 module ( teorie și practică)
în rândul a 48 membri ai comunității, prin folosirea de metode nonformale
practice
Ø
dezvoltarea spiritului civic-comunitar a
locuitorilor comunei Jitia prin o mai bună apartenență și colaborare a celor
implicați
Ø transmiterea către
tânăra generație din Jitia a
deprinderilor de lucru manual
Ø
oferirea unei alternative în petrecerea timpului
liber pentru copii
Ø
dotarea și echiparea cu materiale, ustensile, obiecte
- a cercului de creație tradițională – ”Zestrea Satului” din cadrul Școlii
Gimnaziale Jitia.
Beneficiari direcți - 40 de copii
(clasele I-VIII), 8 adulți care vor participă activ la toate activitățile
proiectului din comuna Jitia, care are în componentă satele Cerbu, Dealu Sării,
Jitia (reședința), Jitia de Jos, Măgura.
Indirect vor
beneficia-membri ai comunității Jitia , autoritățile locale, părinți,
colectivul de profesori ai școlii, care vor participă activ la viața
comunității dezvoltând spiritul civic. Beneficiază indirect și alți copii /
tineri din comunele situate în zonă și pe valea râului Ramnicu Sărat:
Chiojdeni,Vintileasca, Dumitrești, Bordești, Cândești, Dumbrăveni, Tâmboești,
care vor avea un model de urmat. Beneficiază practic și membrii ansamblurilor
populare din Jitia care vor avea piese de îmbrăcăminte/încălțăminte/accesorii .
Principalele activități
Ø
promovare proiect
Ø
derulare module de educație antreprenorială și lucru în echipă (lector cu experiență
Asociația Proilavia), vizionare filme educative
Ø
derulare ateliere confecționat măști, opinci, țesături,
cusături, încondeiat ouă
Ø
vizite de documentare la casele localnicilor pentru
a găsi obiecte vechi, foto,mărturii, din care să găsim elemente ale
specificului Jitiei
Ø înființare mini-muzeu cu materiale și documente obținute
în timpul activităților de documentare
Ø vizite de lucru /documentare
la Focșani și alte comune cu tradiții vrâncene
Ø monitorizare, evaluare
rezultate și obiective propuse
Ø finalizare proiect,
diseminare rezultate,bune practici, realizare film pe youtube, canale
media,online și scrise. Întâlnire de final sub forma unei șezători în aer liber,
premiere participanți.
Prin proiect vom da un avânt
practic Cercului de creație tradițională – „Zestrea Satului”, ce există în cadrul Școlii Gimnaziale Jitia,
cu rolul de a atrage cât mai mulți copii care doresc să sprijine comunitatea și
să creem o punte între generații prin aducerea laolaltă a meșterilor
populari locali și elevilor. Se vor confecționa piese ale costumului popular
necesare membrilor acestor mesageri ai vieții rurale. Copiii vor fi inițiați în
tainele țesutului, cusutului cămășilor populare, împletit, croșetat, încondeiat
ouă, confecționare opinci, flori pentru bradul de nuntă, confecționarea măștilor.
Vom forma 4 grupe de elevi-adulți ( 40 copii/tineri+ 8 adulți/meșteri)
Proiectul va genera valoare
adăugată, se va autosusține prin produsele create și valorificate, va conduce
la sporirea numărului de tineri care vor beneficia pe viitor de ceea ce se
creează și prin dezvoltarea atelierelor de creație, va fi un motor de
dezvoltare și punere în valoare a resurselor (umane, materiale) în slujba
comunității, toți având de câștigat pe termen mediu/lung.
Se va crea un impuls pozitiv în
rândul comunității !
Școala Gimnazială Jitia
comuna Jitia, județul Vrancea
scoala.gimnaziala.jitia@gmail.com
Telefon 0237259901
Contact
Director prof. Lalu Gabriel
prof. Pantelimon Simion Sorinel
joi, 31 decembrie 2015
PLUGUL
Plugul este urarea cu care copiii
pornesc la drum în dimineaţa zilei de 31 decembrie să colinde oamenii gospodari
din satele de munte de pe valea Râmnicului.
Astăzi, ca şi în urmă cu 40-50 de ani, la
Jitia şi Vintileasca cetele de colindători umplu uliţele costumaţi şi mascaţi.
Ceata are în componenţă un flăcău care spune plugul, altul cu clopotele mari,
ei fiind şi conducatorii grupului, lăutarii, care de regulă cântă la acordeon
sau clarinet şi un toboşar. Mascţii reprezintă personaje cum ar fi: moş, babă,
general, pădurar, urs sau ursar. Înainte de 1950 mascaţii erau doar moşi, babe,
barză şi capră. Astăzi, au apărut personaje din lumea satului: politist,
primar, învăţător, sportivi renumiţi precum şi personaje care trebuiesc criticate
pentru anumite fapte şi defecte.
Capra a fost şi rămâne un personaj de baza al tradiţiilor de Anul Nou. Capul caprei este confecţionat din lemn cioplit în formă cât mai apropiată de reprezentarea naturală a acesteia, partea de jos a botului fiind lucrată dintr-un lemn aparte, prins cu un cui în aşa fel încât trăgându-se de şfoara cu care este prins, botul caprei sa clămpănească. Un alt personaj îndrăgit din ceata de mascaţi este ursul. Personajul este îmbrăcat în piele de urs sau de la alte animale cusute pe o haină. În picioare are mâneci de cojoc întoarse pe dos, iar pe mâini, bucăţi de piele, ca labele ursului. Ursarul este mânjit pe faţă, are chipiu împodobit cu fulgi şi o bâtă în mână, de care este prins un lănţisor cu un belciug, care pleacă de la nasul ursului. Câteodată, chiar ursul ţine un băţ lung şi noduros între labe, pe care încearcă să se urce.
Capra a fost şi rămâne un personaj de baza al tradiţiilor de Anul Nou. Capul caprei este confecţionat din lemn cioplit în formă cât mai apropiată de reprezentarea naturală a acesteia, partea de jos a botului fiind lucrată dintr-un lemn aparte, prins cu un cui în aşa fel încât trăgându-se de şfoara cu care este prins, botul caprei sa clămpănească. Un alt personaj îndrăgit din ceata de mascaţi este ursul. Personajul este îmbrăcat în piele de urs sau de la alte animale cusute pe o haină. În picioare are mâneci de cojoc întoarse pe dos, iar pe mâini, bucăţi de piele, ca labele ursului. Ursarul este mânjit pe faţă, are chipiu împodobit cu fulgi şi o bâtă în mână, de care este prins un lănţisor cu un belciug, care pleacă de la nasul ursului. Câteodată, chiar ursul ţine un băţ lung şi noduros între labe, pe care încearcă să se urce.
Dincolo de unele semnificaţii,
sărbătorile de iarnă au fost şi rămân un bun prilej de destindere, de
purificare morală, de veselie şi de strângere a bunelor relaţii dintre oameni.
Urările de de sănătate, de belşug, de viaţă îndelungată, au încheiat întodeauna
vizitele tradiţionale ale colindătorilor plugari.
…”Rămâneţi
oameni buni sănătoşi
Ca
trandafirii frumoşi.
Dac-o fi
până-n vecie,
Sănătatea să
vă ţie !
La anu´ şi la
mulţi ani !
miercuri, 23 decembrie 2015
COLINDUL
În satele de pe Valea Râmnicului, Crăciunul este una dintre sărbătorile cele mai bogate în datini şi
obiceiuri, ca şi în toată România, de altfel. Caracterul general al acestei sărbători este curăţirea şi
împodobirea casei, bucuria copiilor, mesele bogate, darurile şi petrecerile.
Crăciunul îl sărbătorim în perioada solstiţiului de iarnă, pentru că atunci
avem cea mai lungă noapte din an. În mentalitatea populară există această idee
a luptei dintre lumină şi întuneric, luptă ce se încheie odată cu solstiţiul de
iarnă. Lumina, pe care omul ca fiinţă solară o iubeşte, iese învingătoare. De
aici provine legătura cu creaţia, cu noul, cu Anul Nou, cu noul născut. Iisus,
ca personaj relegios, încorporează toate aceste elemente precreştine. Crăciun
este reprezentat ca un bărân, reprezentând Anul cel Vechi. Sărbătorile de iarnă
reprezintă un monent de trecere, încheiere de an, dar şi sfârşit de ciclu
agricol. Ele sunt pline de spiritualitate, mister, simboluri şi bucurie. Peste
toate acestea, datinile vin să împodobească sărbătorile.
Colindul, este un obicei popular străvechi care vesteşte naşterea
Pruncului Iisus, ce se desfăşoară în
seara de Ajun a Crăciunului. Cântecele tradiţionale intonate de cetele
de coilindători dinJitia și Vintileasca, sunt în mare parte asemănătoare cu
cele ce se cântă pe tot cuprinsul ţării: “Maria se preumbla”, “Sus boieri nu mai dormiţi”, “Florile dalbe, flori
de măr”, “Lerui ler”. Cetele de
colindători copii, sunt compuse de la 2 la 6 persoane şi primesc în schimbul
urărilor de la gazdele care îi ascultă, daruri în bani sau în natură: mere,
nuci, covrigi, colaci etc. Se spune că persoanele care nu primesc colindătorii
sau nu oferă daruri acestora, vor avea parte de un an nefericit. Colindul este
considerat în această zonă un ritual sfânt. Copiii colindători sunt investiţi
cu puterea sacră de a vesti Naşterea
Domnului, de a-l aduce pe Noul Născut în casa omului. Gospodarul care îi
primeşte pe colindători devine “gazda lui Cristos”.
luni, 7 decembrie 2015
joi, 29 octombrie 2015
Biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”
Piatra de temelie a lăcașului cu hramul
„Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a
fost pusă în anul 1996, iar sfințirea bisericii a avut loc la data de 8 iunie
1997, fiind oficiată de Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei Epifanie Norocel,
însoțit de alți clerici precum și de mulțimea de credinceoși din parohie și
zonele învecinate.
Construcția a fost realizată din lemn de
stejar, în plan triconic (trefalat) și acoperită cu tablă zincată.
Are
16,5 m lungime, peste 6 m lățime și circa 10 m înălțime. Compartimentele
interioare sunt tipice bisericilor ortodoxe: pridvorul (2/4 m), pronaosul (7/6
m), naosul (3/8,50 m) și Sfântul Altar (4/6 m). Pictura bisericii a fost
realizată în tehnica ”tempera”, în anul 2004, într-un stil sobru, monastic, de
către pictorul Costel Cămăruță (Sfântul Altar)
și de surorile Rădița și Camelia Dinu care au pictat restul bisericii.
După finalizarea lucrărilor de pictură, biserica a fost resfințită la data de 7
octombrie 2007, tot de către de Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei Epifanie
Norocel, în timpul păstoririi preotului
Constantin Stan.
Cumpărarea locului, ridicarea bisericii
și a anexelor, pictarea și înzestrarea ei cu obiecte necesare cultului se
datorează protosinghelului Macarie Beșliu, fostul egumen de la Mănăstirea Poiana
Mărului și actualul stareț al Mănăstirii Muntioru – Catedrala Vrancei. Un merit
deosebit la ridicarea propriu-zisă l-au
avut frații Dumitru și Ionel Zamfiroiu – meșteri locali și alți oameni
pricepuți din parohie.
În partea stîngă a bisericii se află
cimitirul, în față clopotnița, iar în dreapta casa praznicală.
Biserica
nu are casă parohială, preotul paroh locuind în cea existentă la Jitia de Jos,
reședința parohiei.
Preoții
slujitori ai acestei biserici au fost:
Pr.
Daniel Popa (21 noiembrie1998 – 1 iulie 2001);
Pr.
Vasile Oriță (suplinitor între 2001-2003 – august 2004);
Pr.
Tănase Joghiu (în cursul anului 2003);
Pr.
Constantin Stan (1 sept. 2004 – oct. 2008);
Pr.
Cristinel Moraru (oct. 2008 – 31 august 2009);
Pr.
Gheorghe-Daniel Micu (1 septembrie 2009 – iunie 2015);
Pr.
George Drogeanu (iunie 2015 – august 2015);
Pr.
Laurențiu Rotaru (1 septembrie – prezent).
Profesor,
Sorin Pantelimon
![]() |
| Biserica Dealu Sării - Jitia |
![]() |
| Biserica și satul Dealu Sării |
![]() |
| Biserica Dealu Sării - Depresiunea Între Râmnice |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






