Regal etno-folcloric la Jitia

Sâmbătă 3 mai 2014, la Jitia s-a desfăşurat şezătoarea  „Datini, joc și voie bună”, în cadrul proiectului interjudeţean  „Jitia izvor de tradiţie şi folclor“. Evenimentul a fost un adevărat regal etno-folcloric, organizat de revista Infozone Brăila, Şcoala Gimnazială Jitia, Primăria comunei Jitia şi Căminul Cultural Jitia.

Evenimentul a debutat cu o paradă a costumelor populare, în centrul comunei Jitia şi degustarea unor produse culinare tradiţionale din partea locului.

 În jurul amiezii, participanţii îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, au urcat în Poiana Negari unde se află amplasată scena în aer liber. Timpul a fost de partea organizatorilor, astfel încât toţi cei prezenţi s-au putut bucura din plin de cadrul natural excepţional şi aerul ozonat de munte.

Pe scenă au evoluat:  Ansamblul Folcloric „Chindia”  al comunei gazdă Jitia, jud. Vrancea,  Ansamblul Folcloric „Vulturaşul” din Mircea Vodă, jud. Brăila, Ansamblul „Strugurelul” al Şcolii Gimnaziale Bordeşti, Grupul Vocal al Colegiului Naţional „Al. Ioan Cuza” Focşani, jud. Vrancea,  jud. Vrancea; Ansamblul „Cununiţa satului” din Lieşti, jud. Galaţi,  formaţiile de dansuri „Floricelele de munte” şi „Dorul Ciobănaşului” de la  Şcoala Gimnazială „Regina Maria” Vintileasca,  jud. Vrancea,  Ansamblul „Spicul” din comuna Siliştea, jud. Brăila, Asamblul de la Şcoala Gimnazială Tîmboeşti,  jud. Vrancea, Ansamblul „Altona” din comuna Cerna, jud. Tulcea, Ansmblul de la Şcoala Gimnazială Chiojdeni, Ansamblul  „Româncuţa” din Cumpăna,  jud. Constanţa, Ansamblul  „Floricica” din Gropeni, jud. Brăila, Ansamblul Şcolii Gimnaziale Nistoreşti, jud. Vrancea, Ansamblul „Sânzienele” al Liceului Teoretic „Grigore Gheba” Dumitreşti jud. Vrancea.

            Activitatea a avut ca principal obiectiv păstrarea promovarea și reînvierea tradițiilor, obiceiurilor, meșteșugurilor și valorilor culturale din Jitia. În apropierea scenei a fost organizat un stand, unde meşteşugarii locali au putut expune obiecte de artă populară precum: ouă încondeiate, cusături trdiţionale, opnci din piele, butoaie de stejar, şindrile de brad.

Spectacolul s-a încheiat seara târziu, cu o horă a satului şi un frumos foc de tabră.

Sorin Pantelimon

Peisaje de iarna - 2014

                Depresiunea “Între Râmnice” se află în partea de sud-est a României, având o suprafaţă de 66,7 Km2. Lungimea este de 14,5 km, iar lăţimea de 3,2 km în nord, 6,3 km în centru şi 4,3 km în sud. Din punct de vedere al organizării administrative, peste depresiunea “Între Râmnice” se suprapun în mare parte, comunele Jitia şi Vintileasca din judeţul Vrancea, şi comuna Bisoca din judeţul Buzău. Populaţia celor 3 comune adunată împreună, este de cca. 7000 de locuitori.
               

               Este o depresiune subcarpatică situată la poalele sudice ale Munţilor Vrancei, din Curbura Carpaţilor, care se dezvoltată în bazinul superior al râului Râmnicu Sărat şi al afluenţilor săi, Sărăţelul şi Râmnicelul.

               Aşezată la o răscruce geografică şi istorică, teritoriul acestei zone depresionare a constituit un punct de legătură între munte şi câmpie, între zone etnografice şi folclorice ca cele de pe Valea Râmnicului, Ţara Bârsei, Covasna, Vrancea şi Buzău.

              Valea Râmnicului traversează depresiunea pe o direcţie oblică şi pe o distanţă de 11 km. Ea şi-a creat aici 10 nivele de terasă, cu o mai bună reprezentare a celor de-a opta şi a noua (160-170m, respectiv 190-220m).

                 Mai trebuie menţionat faptul că această zonă face parte din “regiunea seismică Vrancea”, cea mai activă regiune seismică a ţării. Vrancea este un focar de cutremure adânci, care prin persistenţa şi izolarea lor, nu-şi gasesc perechea decât într-un singur punct similar din Munţii Hindu-Kuş din Afganistan. 

             Pătrunzând ca un golf înspre munte, bazinul Râmnicului Sărat a ușurat comunicarea (legătura) între așezările de munte și cele de câmpie.  Valea Râmnicului a fost în trecut unul dintre vadurile transhumanţei, folosite de ciobanii din Ţara Bârsei şi Covasna, care coborau cu turmele la iernat în bălţile Dunărene. 

                Relieful potrivit de înalt, având culmi domoale, peste care râul Râmnic a creat o vale largă cu terase, constituie un cadru – suport favorabil activității umane. O vegetație bogată și variată, resurse de sare și păcură, iată doar câteva argumente în favoarea locuirii din timpuri străvechi a Depresiunii ”Între Râmnice”.

Așezată într-un cadru natural deosebit, Alexandru Odobescu a zugrăvit-o în cartea „Pseudokineghetikos”. Venind dinspre Buzău scriitorul se oprește pe culmile Bisocii, fascinat de priveliştea ce i se desfăşura dinaintea ochilor : “ sub aceste muchii pamântul se lasă la vale în costişe si pripoare gradate până se cufundă în jgheaburile mult umbrite ale Râmnicului și Râmnicelului” şi recunoaşte că nu se putea desprinde de aceste privelişti  “ce oraşenilor le este dat arareori a le vedea”. La fel de bine surprinde natura locurilor și Alecsandru Vlahuţă în ”România Pitorească ”prin 1900. Venind dinspre mănăstirea Găvanu, jud. Buzău, ajunge “în mareaţa spintecătură a Râmnicului. Acolo, valea se deschide ca o carte. Pe malurile revărsate, se înfig gospodării casuţe rare, fâneţe îngrădite cu leaţuri, fâşioare de livezi prinse în clinuri înguste, gata să pornească şi să curgă in râpă”.

           Sorin Pantelimon

POVESTEA VRÂNCENCEI CARE SI A FĂCUT MUZEU ACASĂ

Festivalul Folclorului Vrâncean la a XLVI-a aniversare

Duminică 11 august 2013, jitienii urcă din nou în Poiana Negarilor. Ei vor participa alături de ceilalţi locuitori ai satelor situate pe cursul superior al Ramnicului Sarat şi nu numai, la sărbătoarea cântecului, dansului şi portului popular râmnicean.

                Festivalul Folclorului Vrâncean îşi are originea în Ţara Vrancei, acolo unde la 24 iulie 1966  pe Podul Nărujei a avut loc prima ediţie, la care au participat mii de oameni. Din anul 1968, după înfiinţarea actualului judeţ – Vrancea, la care se adaugă şi comunele din partea de Est a fostului judeţ/raion Râmnicu Sărat, festivalul este reorganizat. Este conceput sub formă de concurs al formaţiilor, soliştilor şi creatorilor populari, fiind extins, în afară de Ţara Vrancei şi la celelalte arii etnofolclorice, precum cele de pe văile Râmnicului (superior), Milcovului şi Suşiţei.

                De-a lungul timpului,  Festivalul Folclorului Vrâncean a reuşit să-şi realizeze finalitatea esenţială şi anume: valorificarea creaţiei populare tradiţionale şi contemporane din toate aşezările judeţului, cu acordarea unor atenţii speciale datinilor şi obiceiurilor populare locale. În acest fel se explică divizarea festivalului, începând cu ediţia a XXI-a din 1979, în stagiunea “de vară”, cea mai extinsă şi bogată, şi stagiunea “de iarnă”, destinată a încuraja şi promova obiceiurile prilejuite, în principal, de sărbătorile Crăciunului şi Anului Nou.

                Jitia a devenit, încă de la început, unul dintre centrele de reprezentare zonală, îndeosebi în stagiunea de vară. Ca vatră etno-folclorică aflată în zona de interferenţă Vrancei şi Buzăului, aşezarea constituie o prezenţă activă, distinctă în viaţa culturală a judeţului. La nivel local funcţionează Ansamblul Chindia, în cadrul căreia evoluiază şi formaţia de dansuri bărbăteşti Brâul de la Jitia.

                Pe o vale atât de vestită ca aceea a Râmnicului care a dat ţării unul dintre marii săi coregrafi – Alexandru Dobrescu – dansul bărbătesc de la Jitia se constituie acum, la cea de-a a XLVI-a aniversare a Festivalului Folclorului Vrâncean, ca un omagiu adus artei interpretative româneşti ca o dovadă a trăiniciei  şi durabilităţii în timp a unei traditii pe care noi, cinstind-o cum se cuvine azi, suntem chemați s-o păstrăm  nealterată în viitor.

                              

                                            

Sorin Pantelimon