Jocul Ielelor

În satele situate pe cursul superior al Râmnicului Sărat, răsfirate în căuşul depresionar subcarpatic numit de geografi ”Între Râmnice”, mai există şi astăzi credinţa în jocul ielelor. Ielele sunt reprezentări mitologice feminine care poartă în cele mai multe cazuri atribute malefice. Locuitorii din   Bisoca, Jitia sau Vintileasca, povestesc că în trecut apariţiile lor erau mai dese, însă odată cu slăbirea credinţei oamenilor, ele nu-şi mai fac simţită prezenţa.

                În vremea copilăriei celor care acum sunt bunici puteau fi auzite şi văzute numai noaptea, după ora douăsprezece, mai ales toamna în luna septembrie. Pe atunci oamenii, după o zi istovitoare, obişnuiau să doarmă pe prispa din faţa casei. În acest fel apariţiile nocturne erau mai uşor de sesizat de către toţi membrii familiei. Aceştia erau treziţi în crucea nopţii de cântecele nemaiauzite ale acestor fiinţe aeriene. Părinţii le şopteau hotărât copiilor să nu facă greşeala de a le îngâna, pentru că vor rămâne pociţi. Prin a fi pocit de iele, se înţelegea paralizarea corpului, pierderea vorbirii, auzului, sau chiar nebunia.

                Altădată ielele se lăsau şi pe pământ, în locuri mai puţin umblate, unde jucau în cerc ţinându-se de mână. Pe locurile bătătorite de horele ielelor iarba ardea şi nu mai creştea, în schimb apăreau după un timp bureţi (necureţi).

                Se spune că au existat persoane, de obicei ciobani, care au susținut că le-au vazut jucând pe pământ. Ielele sunt descrise ca nişte fiinţe vesele, frumoase şi albe, asemănătoare îngerilor. În ciuda apariţiei lor fermecătoare, întâlnirea cu ele faţă în faţă, avea consecinţe nefaste pentru oameni. Iată cum relatează un martor hora ielelor: ”Era lună şi bine afară. Au trecut pe deasupra şi s-au lăsat pe poiana din faţa mea. Erau îmbrăcate în alb şi tare frumoase, ca nişte păpuşi. Aveau capul oleacă mai mare decât mâna mea. S-au prins de mână şi au început să cânte şi să joace. Erau vre-o şapte sau opt. Nu înţelegeam ce cântau, dar la un timp ascultându-le am rămas surd şi m-am zăpăcit de nu am mai ştiut nimic de mine. Prin descântece mi-a venit auzul la loc, abia după un an de zile”.

Sorin Pantelimon

Depresiunea Între Râmnice - Schiţă geografică

Depresiunea Între Râmnice - Bisoca -Jitia-Neculele

Oricât de apreciate vor fi fiind frumuseţile turistice din ţara noastră, un loc deosebit de frumos este chiar Valea Râmnicului Sărat. Urcând către izvoarele acestui râu, sunt atâtea peisaje pline de frăgezime, cum rar se găsesc în altă parte.

De la Jitia valea se deschide tot mai mult, dezvăluind privirii călătorului un adevărat amfiteatru natural, mărginit de munţi şi dealuri înalte. Este depresiunea „Între Râmnice”, un spaţiu geografic atrăgător, cu un potenţial turistic nevalorificat. Frumuseţea peisajului, particularităţile naturale, obiectivele social-culturale, oferă multiple momente de recreere.

Privită în ansamblu, depresiunea are un caracter neregulat datorită prezenţei în interiorul ei a unor măguri, care pe alocuri depăşesc altitudinea de 800m şi a unor culmi perpendiculare ce se desprind din povârnişul montan, ce se leagă de măguri prin şei. În acest cadru, plafonul interfluviilor coboară ameţitor de pe pantele muntelui până în dreptul şeilor, pentru a se ridica brusc pe faţa lor vestică spre vârful măgurilor. Din aceste puncte, încpe din nou să coboare, spre est în valea Râmnicelului şi spre sud în valea Râmnicului Sărat

Sectorul Montan,  este reprezentat de prelungirile Muntelui Furu (1415m) către est şi sud-est. Relieful se prezintă sub forma unei succesiuni de varfuri şi văi înguste ale afluenţilor Râmnicului Sărat (Palanca, Pârîul Mare, Săraţulu, Mărtinu) desfăşurat pe direcţia generală nord-nord-est şi sud-vest, între vârfurile Dealul cu Cătină în nord (1125m) şi Vârful Dosului Rău (1114m).

Vârfurile importante ce se impun în peisaj, străjuind depresiunea  sunt : Stejicul Mic (1212m), Stejucul Mare (1330m), Vîrful Pietrei (1330m), Purcelul (1111m), Carâmbu (1208 m), şi Masa lui Bucur (1145m), a cărui denumire se datorează unui bloc de piatră situat aproape de vârf, cu o suprafaţă pseudoplană, unde, conform legendelor locale, îşi avea locul de întâlnire haiducul Bucur. Spre depresiune acest sector montan prezintă un versant puternic înclinat, cu o diferenţă de nivel de 300-400 m, ce se suprapune în cea mai mare parte pe falia marginală a flişului carpatic, aici apărând mici cascade ale Râmnicului Sărat şi  afluenţilor: Monteoru, Furu, Martinu, în timp ce pâraiele Pleşi, Argintari, Pârâul Bisericii, Pârâul Mare şi Palanca, care străbat tranversal aceste culmi, extind bazinetele de obârşie în această culme. Dintre acestea cel mai important bazinet este cel al Pârâului Furu care pătrunde printre culmile Carâmbu şi  Purcelu până sub Muntele Furu. În perioada glaciară, aici a avut loc un intens proces de eroziune datorat îngheţ-dezgheţului. În această perioadă s-au desprins din zonele mai înalte blocuri imense de gresii care s-au prăvălit la baza munţilor. Cele mai impresionante sunt cele din Satul Pleşi, Com Bisoca, din punctul „Piatra Mare” şi ,,Pietrele Fetei” din satul Neculele, Com :Vintileasca, care au dat naştere unei interesante legende descrisă de Al. Odobescu în opera sa „Pseudocinegeticos” ”, fragmentul  “Pe plaiurile Bisocii”, şi Al. Vlahuţă în „România Pitorească”, fragmentul „În Râmnicul Sărat”.

Oprindu-se pe dealurile înalte ale  Bisocii, cei doi scriitori au putut admira minunatele privelişti ale depresiunii, pe care le-au descris în mod magistral în operele lor. Al. Odobescu, peisagist talentat, face o descriere cuprinzătoare: "...Când ajunserăm pe muchia plaiului ce desparte văile dinspre Buzău şi Râmnic, privelişte, din veselă şi plăcută cum era, se făcu deodată măreaţă: culmea întinsă a Penteleului se văzu în depărtare, apoi Plaiul Răboiului, Piatra Penei, Carâmbul, Munţii Neharniţa, ambele Muşe, Măceşul, Brezeul, piscurile semeţe ale Furului şi Streşicului, stâncile Năculelor, la poalele la care se aşternea, întocmai ca un lăicer verde şi înflorat, o poiană largă şi desfăţată."

Bazinul superior al Râmnicului Sărat

Depresiune Între Râmnice - Plaiul Cerbul

Bordura carpatică ce străjuie depresiunea la vest

Jitia

Vintileasca

Muntele Piatra, la poalele căruia se cuibăresc satele Vintileasca, Neculele şi Tănăsari

Faţa Măgurii

Vârfurile semeţe ale munţilor Piatra şi cele două Stejicuri

Satele Neculel şi Bahnele

Sorin Pantelimon

Încondeiatul ouălor la Jitia

Gospodinele din satul Cerbu, comuna Jitia, au început pregătirile pentu a întâmpina după tradiţie Paştele. Una dintre activităţile care mă  atrag foarte mult este încondeierea ouălor, meşteşug care este transmis de la o generaţie la alta. În acest scop am vizitat-o pe doamna Florica Ţăpor, meşter popular, care împreună cu vecinele sale Stoian Dorina şi Onete Nicoleta, s-au apucat încondeiat şi vopsit ouăle pentru paşte.

Totodată este un bun prilej de transmitere a acestui migălos meşteşug, la această activitate participând şi două eleve, Ionelia şi Mariana Ghiţă, care promit să înveţe pentru a duce mai departe această frumoasă tradiţie. Doamna Florica ne mărturiseşte că, la randul ei, meşteşugul l-a deprins din copilărie de la mătuşa sa, iar realizarea unui model manual durează între 10 şi 30 de minute. 

Ouăle pentru încondeiat se strâng începând cu prima zi a postului mare, la jumătatea postului se numără şi se aleg: albe pentru încondeiat, roşcate pentru înroşit. Se încondeiază cu ajutorul unui condei, un instrument făcut din lemn, care are la capăt un tubuleţ subţire din tablă prin care se trage un fir de păr de porc, care se înmoaie în ceară. Cu el se trasează pe ou „izvodul” (modelul dorit). Apoi oul se scufundă într-o baie călduţă cu vopsea, care se prepară din zeama unor coloranţi vegetali de preferat, pentru că dă un gust mai bun. Se scot pe o cârpă moale şi, după ce se usucă, se încălzesc pe vatra sobei şi se şterg de ceară cu o stofă aspră de lână (cioareci).

Cele mai întâlnite modele sunt: luceafărul mare, steaua după care s-au călăuzit magii, coarnele cerbului, cârja ciobanului, firul înnodat, păianjenul mare, frunza de stejar în multe variante, frunza de arţar, calea rătăcită, palma Maicii Domnului, brâul Maicii Domnului, fierul plugului, floarea Paştelui, unghia caprei, rădaşca, scrânciobul sau coltul vierului. 

În Sfânta Sărbătoare a Paştelui, ele nu lipsesc de pe masa niciunu-i gospodar din satul nostru, încântând privirea şi bucurând sufletul.

Este vremea şezătorilor

  

Şezătoarea a constituit unul din obiceiurile cu rol foarte important în viaţa socială a satelor de la izvoarele Râmnicului Sărat. La şezătoare se lucra, se cânta, se spuneau poveşti, se practicau unele jocuri sociale, adică se transmitea şi se prelua tradiţia populară. Semnificaţia socială a şezătorilor consta în faptul că ele contribuiau la menţinerea unei mentalităţi colective în comunitatea satului.

Şezătorile se organizau în perioada iernii, după sărbătorile de iarnă şi până când începea postul Paştelui. Această perioadă este numită de săteni "Câjlegi". De obicei se organizau pe zone / cătune.

O astfel de şezătoare se mai organizează încă, în satul Cerbu din comuna Jitia, de către Florica Ţăpor. Dumneaei este o mare iubitoare a tradiţiilor, dar şi un meşter popular neântrecut. Odată cu sosirea anotimpului rece, ea şi-a amenajat în casă un atelier de ţesătorie propriu, la care vin să lucreze şi alte femei din sat, dar mai ales copii. Îmbină tehnici diferite: ţese în trei şi patru iţe şi şase scripeţi etc.

La cele trei războaie de ţesut se fac marame, brâie, bete, stricători (fote), peretare, covoare, ştergare etc…

Se lucrează foarte încet şi cu  migală, iar dacă se face o greşeală trebuie început totul de la capăt.

Doamna Florica a învăţat să ţeasă de la mama sa, Ilinca Banu, de la vârsta de 11-12 ani. A născocit ea însăşi modele, iar altele  au fost aduse  de prin satele Bisocii.

Atmosfera este veselă: se cântă, se spun poveşti, glume, ghicitori, "se pune ţara la cale". În tot acest timp, se lucrează intens: se ţese la război, se torce, se deapănă lâna, se scărmănă lâna, se tricotează, se făc ciucuri, iar gazda îi serveşte pe prezenţi cu plăcinte, suc şi alte bunătăţi.

Principala problemă este aprovizionarea cu materiale: bumbac subţire şi borangic, care se găsesc foarte greu.

Iniţiativa doamnei Florica Ţăpor este un exemplu despre cum s-ar putea ridica satele  noastre de munte, care se confruntă cu lipsa locurilor de muncă, sau agricultura rudimentară.

Prof. Sorin Pantelimon

PLUG – 2015

  AHO, AHO,  STIMATI VRANCENI,

SI VOI MANDRI JITIENI,

CU TIGANI AMESTECATI,

 STATI PUTIN NU MAI MANATI,

SI CUVANTUL MI-A SCULTATI.

C-AM VENIT SA VA URAM

SI DIN CURTE NU PLECAM

PLUGUL  IN BRAZDA IL BAGAM,

SI  ARAM, ARAM, ARAM,

DUPA CARE SEMANAM.

DE MERGE BINE TRACTORUL

VREM SA SI GRAPAM OGORUL

CLOPOTEI  SI ZURGALAI,

PORNITI PLUGUL MAI FLACAI HAI HAI !!!

SI-AM VENIT FRATE CU FRATE SI MAI PROSTI SI MAI CU CARTE,

SA VA SPUNEM PLUGUSORUL

SA  AUDA TOT POPORUL

MAGHIAR, TURC, ROMAN, TIGAN ,

PA-N LA ULTIMUL VRANCEAN.

CACI ANU IN CURS  SA TERMINAT

SI MULTE S-AU MAI INTAMPLAT.

SENATORI SI DEPUTATI,

OAMENI MARI PRIVATIZATI,

AU FOST  TAICA  ARESTATI,

DE SOTII AU FOST LASATI,

MINISTRI  CU IMUNITATE

SI  BRATELE INCATUSATE,

CU  FETELE  ACOPERITE

SI  MASINI BINE  PAZITE,

SUNT CHEMATI  LA DNA

SA-SI DEA DECLARATIA,

SI SA DEA CU SUBSEMNATUL

CUM AU PAGUBIT  EI  STATUL.

CLOPOTEI SI ZURGALAI

POCNITI DIN BICE FLACAI, HAI, HAI !!!

DE 25 DE ANI DE ZILE

SA UMPLUT TARA DE VILE,

HOTELURI CU MARI PISCINE

CU PROSTITUATE FINE,

SI LE VINDE LA STRAINI

PE VALUTA ORI PE MASINI.

CORUP FETELE DIN SCOALA

 LE TREC GRANITA AFARA,

LE CAZEAZEALA HOTELE

SI FAC MARI AVERI CU ELE,

FETELE SUNT IZOLATE

BATUTE  SI  MUTILATE,

DE NU FAC CE LI SE SPUN

ARUNCATE  SUNT  PE  DRUM.

DOAMNE, DOAMNE,  CERESTATE,

FA-NE TU DREPTATE IN TOATE,

CA ASA NU SE MAI POATE.

PEDEPSESTE-I PE PAGANI

CARE NE VAND LA STRAINI,

CLOPOTEI CU ZURGALAI, POCNITI DIN BICE FLACAI, HAI HAI  !!!

FRUNZA VERDE MATOSTAT

DOAMNE MULT S-A MAI FURAT,

DE LA DRUMUL  ASFALTAT.

DE LA SALILE DE SPORT

LA FAIMOSUL MAICROSOFT.

IN URMA CU 1O ANI,

S-A SCULAT MAI AN, BASESCU TRAIAN,

 SI S-A URCAT  INTRUN MERTAN,

IAR CA OM MARE IN STAT

MANDRU- N SCARI SA RIDICAT.

PESTE TARA SA UITAT,

SA CUMPERE UN LOC CURAT

DE ARAT SI SEMANAT.

MULT  PE GANDURI N-A MAI STAT,

TEREN BUN A CUMPARAT,

DE LA NANA DINTR-UN SAT , LOC MANOS  RETROCEDAT

DE LA BATRANII DIN SAT.

DE-A PLATIT,  S-AU E HOTIE,

DUMNEZEU SOIMANU STIE  SI CU CEI DIN PRIMARIE.

CLOPOTEI  SI  ZURGALAI

MANATI  PLUGUL  MAI FLACAI, HAI HAI !!!

FRUNZA VERDE DE MOHOR

BLESTEMATUL  DE  POPOR,

LA  ALES CONDUCATOR .

A CREZUT CA-I OM CURAT,

N-ARE GANDURI DE FURAT,

DOAMNE  RAU NE-AM INSELAT.

VIATA -I  GREA SI FOARTE ASPRA,

IAR  COCOSUL FARA CREASTA,

CU PUIUTUL DIN COTEATA

SI GAINA DIN CUIBAR,

A FURAT PREA MULTI DOLARI.

GAINA CU PULPE  FINE,

CU DOLARI , LIRE STERLINE.

S-A PLIMBAT  PRIN TARI STRAINE

CA SA CUMPERE GENTUTE,

CHILOTEI, PANTOFI, GHETUTE.

DECLARA CA NU-I NIMICA,

CA  A  FOST SI DOAMNA  BICA.

SI  ASA A FOST SA FIE,

SE STIU DIN COPILARIE.

VULPOIUL DIN VIZUINA,

MANIOS  VREA S-O SUSTINA

PE MANDRUTA LUI GAINA,

CA EA NARE NICI- O VINA.

CA S-A PLIMBAT PRIN  PARIS,

PRIN MAGAZINE DE LUX.

SI- A AVUT  WIKEND  DE VIS,

NU-I NIMICA  COMPROMIS.

PE TOTI NE-A  DEZAMAGIT,

CE-A  PROMIS N-A MAI FACUT.

MAFIA  MULT  A CRESCUT,

S-AU FORMAT CLANURI DE HOTI,

UMBLA NOAPTEA PE LA PORTI,

PE LA PORTI SI PE LA VILE,

SA FURE MASINI STRAINE.

CLOPOTEI SI  ZURGALAI TRAGETI PLUGUL  MAI  FLACAI , HAI , HAI !!!

DOAMNE  SFINTE, DOAMNE SFINTE,

DAI LA  NOUL PRESEDINTE,

GANDURI BUNE, MULTA MINTE ,

NU CA CELUI DINAINTE.

 SA FIE IMPACIUITOR,

LA ACESTA BRAV POPOR.

PADURI, MOSII  RETROCEDATE,

INAPOI SA FIE DATE,

LA STAT IN PROPRIETATE.

REBE  MIC SI REBE  MARE,

AU LUAT SI EI CEVA HECTARE,

DE LA REGELE CEL MARE.

BAIETII  DESTEPTI  DIN TARA,

ENERGIA O  FURARA,

DIN TOAMNA PAN IN PRIMAVARA,

O SCUMPI  A  4 - A OARA.

ASA E IN DEMOCRATIE

PATRU  MIE  UNA  TIE.

STIMATA SI FRUMOASA GAZDA,

NOI AM SCOS PLUGU DIN BRAZDA

C -AM TERMINAT DE ARAT,

DE GRAPAT SI SEMANAT,

SI MAI AVEM MULT DE UMBLAT…

PAMANTU-I FOARTE INGHETAT.

CLOPOTEI  SI ZURGALAI  POCNITI  DIN BICE  FLACAI , HAI , HAI !!!

IOHANNIS  CAT  E  DE MARE,

DE LA PLUG CERE MANCARE.

DE LA PLUG SI DE LA SAPA,

POPORUL  MANCARE  ASTEAPTA.

SA NE RUGAM LA DOMNUL SFANT,

PACE SA DEA PE PAMANT.

SA NE DEIE SANATATE,

IN CASA S-AVEM DE TOATE.

LA PARINTII BATRANEI,

DA-LE  DOASMNE NEPOTEI.

CUMINTEI, FRUMOSI, VOIOSI

SI  SA  FIE  SANATOSI,

PLOI  CURATE  LA PAMANT,

SA SE FACA GRAU MAI MULT.

SENATORI SI DEPUTATI,

OPRITIVA,  NU MAI FURATI.

ALUNGATI  HOTII  DIN TARA,

PE E SCROCI SA- I DATI  AFARA.

VOTATI UN GUVERN CINSTIT ,

SI NU UNUL MITUIT.

CU NOUL CONDUCATOR,

FACETI BINE  LA POPOR.

DE- O  VENI BINELE -N  TARA,

VA  VOTAM SI- A  2- A OARA.

CLOPOTEI CU ZURGALAI,

OPRITI PLUGU MAI FLACAI, HAI, HAI !!!

Radu Neacşu, sat Cerbu, com. Jitia.

Regal etno-folcloric la Jitia

Sâmbătă 3 mai 2014, la Jitia s-a desfăşurat şezătoarea  „Datini, joc și voie bună”, în cadrul proiectului interjudeţean  „Jitia izvor de tradiţie şi folclor“. Evenimentul a fost un adevărat regal etno-folcloric, organizat de revista Infozone Brăila, Şcoala Gimnazială Jitia, Primăria comunei Jitia şi Căminul Cultural Jitia.

Evenimentul a debutat cu o paradă a costumelor populare, în centrul comunei Jitia şi degustarea unor produse culinare tradiţionale din partea locului.

 În jurul amiezii, participanţii îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, au urcat în Poiana Negari unde se află amplasată scena în aer liber. Timpul a fost de partea organizatorilor, astfel încât toţi cei prezenţi s-au putut bucura din plin de cadrul natural excepţional şi aerul ozonat de munte.

Pe scenă au evoluat:  Ansamblul Folcloric „Chindia”  al comunei gazdă Jitia, jud. Vrancea,  Ansamblul Folcloric „Vulturaşul” din Mircea Vodă, jud. Brăila, Ansamblul „Strugurelul” al Şcolii Gimnaziale Bordeşti, Grupul Vocal al Colegiului Naţional „Al. Ioan Cuza” Focşani, jud. Vrancea,  jud. Vrancea; Ansamblul „Cununiţa satului” din Lieşti, jud. Galaţi,  formaţiile de dansuri „Floricelele de munte” şi „Dorul Ciobănaşului” de la  Şcoala Gimnazială „Regina Maria” Vintileasca,  jud. Vrancea,  Ansamblul „Spicul” din comuna Siliştea, jud. Brăila, Asamblul de la Şcoala Gimnazială Tîmboeşti,  jud. Vrancea, Ansamblul „Altona” din comuna Cerna, jud. Tulcea, Ansmblul de la Şcoala Gimnazială Chiojdeni, Ansamblul  „Româncuţa” din Cumpăna,  jud. Constanţa, Ansamblul  „Floricica” din Gropeni, jud. Brăila, Ansamblul Şcolii Gimnaziale Nistoreşti, jud. Vrancea, Ansamblul „Sânzienele” al Liceului Teoretic „Grigore Gheba” Dumitreşti jud. Vrancea.

            Activitatea a avut ca principal obiectiv păstrarea promovarea și reînvierea tradițiilor, obiceiurilor, meșteșugurilor și valorilor culturale din Jitia. În apropierea scenei a fost organizat un stand, unde meşteşugarii locali au putut expune obiecte de artă populară precum: ouă încondeiate, cusături trdiţionale, opnci din piele, butoaie de stejar, şindrile de brad.

Spectacolul s-a încheiat seara târziu, cu o horă a satului şi un frumos foc de tabră.

Sorin Pantelimon

Peisaje de iarna - 2014

                Depresiunea “Între Râmnice” se află în partea de sud-est a României, având o suprafaţă de 66,7 Km2. Lungimea este de 14,5 km, iar lăţimea de 3,2 km în nord, 6,3 km în centru şi 4,3 km în sud. Din punct de vedere al organizării administrative, peste depresiunea “Între Râmnice” se suprapun în mare parte, comunele Jitia şi Vintileasca din judeţul Vrancea, şi comuna Bisoca din judeţul Buzău. Populaţia celor 3 comune adunată împreună, este de cca. 7000 de locuitori.
               

               Este o depresiune subcarpatică situată la poalele sudice ale Munţilor Vrancei, din Curbura Carpaţilor, care se dezvoltată în bazinul superior al râului Râmnicu Sărat şi al afluenţilor săi, Sărăţelul şi Râmnicelul.

               Aşezată la o răscruce geografică şi istorică, teritoriul acestei zone depresionare a constituit un punct de legătură între munte şi câmpie, între zone etnografice şi folclorice ca cele de pe Valea Râmnicului, Ţara Bârsei, Covasna, Vrancea şi Buzău.

              Valea Râmnicului traversează depresiunea pe o direcţie oblică şi pe o distanţă de 11 km. Ea şi-a creat aici 10 nivele de terasă, cu o mai bună reprezentare a celor de-a opta şi a noua (160-170m, respectiv 190-220m).

                 Mai trebuie menţionat faptul că această zonă face parte din “regiunea seismică Vrancea”, cea mai activă regiune seismică a ţării. Vrancea este un focar de cutremure adânci, care prin persistenţa şi izolarea lor, nu-şi gasesc perechea decât într-un singur punct similar din Munţii Hindu-Kuş din Afganistan. 

             Pătrunzând ca un golf înspre munte, bazinul Râmnicului Sărat a ușurat comunicarea (legătura) între așezările de munte și cele de câmpie.  Valea Râmnicului a fost în trecut unul dintre vadurile transhumanţei, folosite de ciobanii din Ţara Bârsei şi Covasna, care coborau cu turmele la iernat în bălţile Dunărene. 

                Relieful potrivit de înalt, având culmi domoale, peste care râul Râmnic a creat o vale largă cu terase, constituie un cadru – suport favorabil activității umane. O vegetație bogată și variată, resurse de sare și păcură, iată doar câteva argumente în favoarea locuirii din timpuri străvechi a Depresiunii ”Între Râmnice”.

Așezată într-un cadru natural deosebit, Alexandru Odobescu a zugrăvit-o în cartea „Pseudokineghetikos”. Venind dinspre Buzău scriitorul se oprește pe culmile Bisocii, fascinat de priveliştea ce i se desfăşura dinaintea ochilor : “ sub aceste muchii pamântul se lasă la vale în costişe si pripoare gradate până se cufundă în jgheaburile mult umbrite ale Râmnicului și Râmnicelului” şi recunoaşte că nu se putea desprinde de aceste privelişti  “ce oraşenilor le este dat arareori a le vedea”. La fel de bine surprinde natura locurilor și Alecsandru Vlahuţă în ”România Pitorească ”prin 1900. Venind dinspre mănăstirea Găvanu, jud. Buzău, ajunge “în mareaţa spintecătură a Râmnicului. Acolo, valea se deschide ca o carte. Pe malurile revărsate, se înfig gospodării casuţe rare, fâneţe îngrădite cu leaţuri, fâşioare de livezi prinse în clinuri înguste, gata să pornească şi să curgă in râpă”.

           Sorin Pantelimon