Toamna la Jitia

Pastel - Jitia

          La Jitia ne bucurăm de ultimele zile ale lui septembrie. Soarele mângaie pământul uscat de seceta prelungită. Peisajul se  îngălbeneşte treptat. Peste coroanele de foc ale copacilor, adie vântul tomnatic, scuturând frunzele multicolore oferind pământului un covor pufos. Toate vietăţile se grăbesc sa-şi adune cu hărnicie provizii pentru iarna ce va să vină. Deasupra Jitiei, păsările călătoare pleacă vâslind din aripi spre locuri mai călduroase, lăsând în urmă cuiburile unde au stat în această vară. Locuitorii satelor, de la mic la mare, îşi intensifică şi ei activităţile specifice anotimpului, înainte de venirea ploilor lungi. Coborând în răcoarea dimineţii de pe dealul Toporaşului, văd pădurea Schitului Poiana Mărului poleită în aramă, de razele timide ale soarelui.

Depresiunea Între Râmnice

Pietrele Mâţii

Punte peste Râmnicu Sarat

Oiţe lângă lac

Pe pământul amorţit cad miresme stinse şi frunze veştejite. Vântul adie uşor prin livezi, împrăştiind arome dulci şi amărui. Se simte parfumul îmbietor al fructelor coapte.
Liniştea se înăbuşă în sunetul cristalin al râului Râmnic. În curând nu se va mai auzi nici zumzetul insectelor. Norii se vor îngrămădi negri şi mişcători deasupra Munţilor Vrancei.
Toamna se va sfârşi pe nesimţite, ascunzând tainic mistere. Dealurile şi grădinile se vor usca, lasând în urma lor poveri grele. Copacii îşi vor pierde podoaba, iar frunzişul ruginiu se va aşterne în tot codrul. Bruma argintie va împodobi grădinile, iar gâzele plăpânde vor amorţi de frig. Vin nopţile răcoroase, iar frigul se lasă uşor peste Depresiunea                            

“Între Râmnice”.

Loc de pescuit

Mărul

Munţii Vrancei - Jitia

           

Lacul lui Giurgiu - Cerbu

Jitia - Reşedinţă

Măgura

Asfinţit

Sorin Pantelimon